Una dintre dorințele soțului meu pentru această vară a fost o vacanță prin Băile Olănești. Cum dorința unuia devine dorința familiei, m-am ocupat din timp cu pregătirile pentru un popas de câteva zile. Cu atâta nostalgie îmi povestea călătoria lui cu trenul până acolo, cum nu putea dormi cu o noapte înainte de nerăbdare, cum a învățat să joace fotbal acolo și multe altele pe care ni le-a împărtășit cu bucurie. Zâmbesc când îmi amintesc cum ii povestea fiului nostru fiecare detaliu în momentul în care am ajuns în frumoasa zonă turistică. Acest loc îi amintește de copilărie când avea vârsta pe care o are fiul nostru iubit azi. Cu atâta entuziasm am călătorit cele 6 ore cu mașina spre Băile Olănești încât toată lumea a fost numai un zâmbet. Băiatul nostru e îndrăgostit de călătorii, iar cu bebe nostru călător e o plăcere s-o ai lângă tine pretutindeni. Ne-am cazat într-o zonă intimă, cu o peisagistică divină. Eram într-o pădure, înconjurați de copacii atât de vii vara și încărcați pe alocuri de fructele lor gustoase.
Așa a arătat fiecare dimineață trăită în Casa Rustică din Stoenești. Persoanele care iubesc natura, tradiția și aventura, se pot bucura de un sejur excelent.

https://travelminit.ro/en/accommodation/rustica-chalet-stoenesti

Ziua când am luat Băile Olănești la picior ne-a rămas întipărită pentru totdeauna. Cei 10-12 km. parcurși împreună de mână cu copilașii ne-au dus spre căsuța unde el își petrecea vara împreună cu bunicii lui, o căsuță care conform spuselor sale și-a schimbat arhitectura. Mai sus cum urcam acel deal abrupt am întâlnit o biserică foarte cochetă, unde juca fotbal deoarece era spațiu verde înainte. Agale ne-am întors spre tonetele pline de obiecte tradiționale și am achiziționat un magnet( desigur), un rucsăcel lucrat manual și pentru copii ceva anume. De obicei nu suntem adepții cumpărăturilor oriunde mergem, dar de această dată emoția întâlnirii, reîntâlnirii copilăriei a dat frâu liber dorințelor. Și da, fericirea noastră își spunea din plin cuvântul în drumul mai lung spre izvoare, de unde am luat și noi puțină apă și am gustat. Ce să zic? Nu e pe gustul meu apa izvoarelor Olănești 😅. Am discutat cu câteva persoane vârstnice care aveau cartelă pentru acces( aici e altă poveste cu miză politică și chiar nu vreau să discut despre. Dacă sunteți curioși puteți căuta informații și veți înțelege) că pentru majoritatea izvoarelor au nevoie de trimitere de la medic. Apa aceea tratează diverse boli, eu citeam despre iritații ale pielii, obezitate și multe altele. Unele erau atât de sărate încât nu puteai gusta prea mult. Scrie în dreptul fiecărui izvor procentul de substanțe conținut. Oricum, ne-a plăcut foarte mult. După vizita izvoarelor ne-am fugărit pe străzile lăturalnice până în centru, unde am fost direcționați spre Lacul cu nuferi, un loc puțin neîngrijit, dar noi suntem persoane care putem găsi frumusețea “și -n mucegai”, așa că nimic nu putea să ne mai învingă din acel moment. O grămadă de poze am facut din toate unghiurile, în toate zonele, am pozat și câteva căsuțe (ups), apoi am fost cu copiii în parcul de lângă restaurantul cu cascadă. Juniorul nostru a făcut mușchi la picioare la drumul parcurs, a urcat, coborât, alergat, un erou entuziasmat, un copil de poveste, de care noi, părinții, suntem tare mândri 😊 Bebe a fost și ea entuziasmată de tot ce o înconjura, iubește aventura și e îndrăgostită de noi, de aventurile noastre la fel cum noi sunt de ea.

Vâlcea are foarte multe frumuseți, nu vreau să le încarc pe toate acuma că nu iese nimic trainic. Drept urmare, o să vă mai povestesc cu altă ocazie despre alte obiective turistice din zona Vâlcea. Vă spunem sincer, este una dintre cele mai frumoase zone din România. Am vizitat țara în lung și-n lat, atât orașe, cât și natura simplă, deci chiar așa este pentru noi. Vă atașez câteva poze din minunata aventură și totodată vă dorim călătorie plăcută în lumea minunată vâlceană.

Ps: în centru găsiți un magazin cu tablouri frumos pictate.